Page 10 - istorie-5-

Avari
Nipru
OCEANUL
ATLANTIC
Alani
F ranci
Gepizi
Longobarzi
Milano
Slavi
Don
Avari
Nipru
OCEANUL
LAZICA
Dunărea
MAREA NEAGRĂ
ATLANTIC
DALMAŢIA
F ranci
(PONTUL EUXIN)
Alani
Gepizi
Longobarzi
Abasgi
ITALIA
Slavi
535 ILLIRIA
Don
CORSICA
537-540
Cantabri
Nipru
OCEANUL
Anţi
Daco-romani
Constantinopol
TRACIA
Ravenna
MAREA NEAGRĂ
Vizigoţi
Dunărea
IBERIA
Suebi
Neapole
BALEARE
ATLANTIC
Basci
DALMAŢIA
(PONTUL EUXIN)
F ranci
541
Gepizi
SARDINIA
ITALIA
535
Abasgi
554
535 ILLIRIA
537-540
CORSICA
Cantabri Loara Burgunzi Milano Longobarzi Loara Slavi Burgunzi Milano Suebi Avari Cantabri Basci Loara Alani Burgunzi Anţi Roma Ravenna Dunărea LAZICA Daco-romani Anţi ASIA Iconium Don Abasgi IBERIA 541
Atena
Roma
LAZICA
Daco-romani
TRACIA
Constantinopol
Vizigoţi
Suebi Ravenna BALEARE MAREA NEAGRĂ IBERIA Cartagina 540
Neapole
Tigru
Basci DALMAŢIA (PONTUL EUXIN) Tricamarum SICILIA Antiohia
541
STUDIU DE CAZ CORSICA ITALIA 554 535 ILLIRIA SARDINIA M 535 533 Ad Decimum MALTA RHODOS Eufrat
Iconium
537-540
533
Constantinopol
Vizigoţi BALEARE Roma Neapole TRACIA Cartagina a u r i Atena A F R I C A ASIA 533 Antiohia 540 CRETA CIPRU
Tigru
SARDINIA 535 Tricamarum Ad Decimum SICILIA RHODOS MAREA MEDITERANĂ Ierusalim O R I E N T
533
554
Iconium
IMPERIUL BIZANTIN A F R I C A ASIA 533 MALTA 540 CRETA CIPRU Alexandria
Eufrat
533
M
Atena
a

u
i
r
Tigru
Cartagina
MAREA MEDITERANĂ
Tricamarum SICILIA Antiohia O R I E N T
533 Ad Decimum RHODOS Eufrat Ierusalim EGIPT
M 533 MALTA Alexandria H E D J A Z
CIPRU
a u A F R I C CRETA Figura 9. Nil
OCEANUL Loara Dunărea r i Nipru Avari 533 Don MAREA MEDITERANĂ
Imperiul Bizantin la moartea
ATLANTIC Anţi A lui Iustinian (565) O R I E N T
Ierusalim
F ranci Longobarzi Gepizi Abasgi Alani Alexandria 500 km EGIPT H E D J A Z
0
Slavi
Cantabri Burgunzi Milano Ravenna Daco-romani LAZICA Nil
Suebi Basci DALMAŢIA MAREA NEAGRĂ IBERIA 541 Imperiul Roman de Răsărit la Teritoriu disputat între Iustinian Imperiul Sassanizilor Bătălii
(PONTUL EUXIN)
0
500 km
EGIPT
ITALIA urcarea pe tron a lui Iustinian (527) şi Imperiul Sassanizilor Suebi Popoare
H E D J A
Nil
CORSICA 537-540 535 ILLIRIA Cuceririle lui Iustinian Z Atacurile perşilor sassanizi
Vizigoţi BALEARE Roma Neapole TRACIA Constantinopol Teritoriu disputat între Iustinian
Imperiul Roman de Răsărit la
0 500 km urcarea pe tron a lui Iustinian (527) şi Imperiul Sassanizilor Imperiul Sassanizilor Bătălii
SARDINIA
554 535 Iconium Atacurile perşilor sassanizi Suebi Popoare
Cuceririle lui Iustinian
Atena ASIA 540 Tigru
Cartagina Imperiul Roman de Răsărit la Teritoriu disputat între Iustinian
Antiohia
SICILIA
Tricamarum urcarea pe tron a lui Iustinian (527) şi Imperiul Sassanizilor Imperiul Sassanizilor Bătălii
533 Ad Decimum RHODOS Eufrat Suebi Popoare
MALTA
M 533 Cuceririle lui Iustinian Atacurile perşilor sassanizi
a CRETA CIPRU
u r i A F R I C A 533
MAREA MEDITERANĂ O R I E N T
Ierusalim
Alexandria MOY_04EmpRomMorJusti
Monedă de aur cu chipul
împăratului Iustinian 132,5 x 75,5
EGIPT H E D J A Z MOY_04EmpRomMorJusti
Nil
132,5 x 75,5
0 500 km
MOY_04EmpRomMorJusti
• 330, întemeierea Constantinopolului Imperiul Sassanizilor Bătălii
Iustinian I 132,5 x 75,5
Teritoriu disputat între Iustinian
Imperiul Roman de Răsărit la
Nume: Flavius Petrus Sabbatius Justinianus
şi Imperiul Sassanizilor
urcarea pe tron a lui Iustinian (527)
• 527–565, domnia lui Iustinian Suebi Popoare
Anul și locul nașterii: 482, Tauresium
Cuceririle lui Iustinian
Atacurile perşilor sassanizi
• 867–1025, dinastia Macedoneană Decedat: 11 noiembrie 565, Constantinopol
• 1204, cucerirea Constantinopolului de către cruciați Soție: Teodora
• 1261, restaurarea Imperiului Bizantin Obiectiv: refacerea unității Imperiului Roman
Realizări: Codul lui Iustinian, Biserica San Vitale din Ravenna (547),
• 1453, căderea Constantinopolului Biserica Sfânta Sofia din Constantinopol (537)
După căderea Romei, Imperiul Roman de ACTIVITĂȚI
MOY_04EmpRomMorJusti
Răsărit și-a continuat existența aproape un mile-
132,5 x 75,5
niu. Pros peritatea s-a datorat rutelor comerciale, 1. Citește sursa de mai jos și rezolvă cerința.
care legau Orientul de Occident, armatei și admi- „Constantinopol, situat între Asia și Grecia este
nistrației eficiente. Împăratul se considera „moște- capitala Imperiului de Răsărit și cel mai nobil oraș
nitorul” Imperiului Roman și stăpânul lumii creștine. din lumea romană. […] Astfel, când am ajuns acolo
Treptat, s-au impus limba și cultura greacă, fiind și m-am uitat în jur am rămas uluit […]. Multe cum nu
numit Imperiul Bizantin după vechea colonie greacă mai văzusem niciodată, adică biserici de marmură,
Bizantium. Sub împăratul Iustinian, au fost recucerite fără număr, decorate în interior cu aur, acoperite
teritoriile romane din nordul Africii, Italia și sudul pe dinafară cu plumb; palate de marmură și ele cu
Spaniei (figura 9). Capitala, Constantinopol, a deve- acoperiș de plumb; […] iar unele din ele stârnesc
nit un oraș bogat, cu edificii impresionante. După nesfârșit admirația, teatrul pe care grecii îl numesc
moartea lui Iustinian, granițele au fost supuse ata- Hipodrom și Biserica Hagia Sofia.”
curilor populațiilor migratoare (longobarzi, arabi, (Descriere a Constantinopolului
slavi, bulgari). Imperiul a renăscut sub împăra- de un călător ano nim în Jonathan Harris,
ții din dinastia Macedoneană, dar luptele pentru Constantinopol. Capitala Bizanțului)
ocuparea tronului l-au slăbit. Cucerirea și jefuirea
Constantinopolului de către cruciați a însemnat o a. Imaginează-ți că ajungi la Constantinopol în
grea lovitură. Imperiul a fost restaurat, dar cu gra- vremea împăratului Iustinian. Pornind de la infor-
nițe reduse la teritoriile capitalei. În pofida rezisten- mațiile din sursa dată și de pe internet, descrie, în
ței, Constantinopolul a fost ocupat de turcii conduși aproximativ o pagină, unul dintre monumentele
de sultanul Mahomed al II-lea. menționate.
100