Page 3 - biologie-5
P. 3

Animalele din paji te sunt foarte variate ca specii.                     Biologia altfel
           În paji tea de stepă trăiesc numeroase nevertebrate: viermi, melci,
        păianjeni, lăcuste, fluturi, albine, greieri, dar  i vertebrate mici:  opârle  i   Citește textul de mai jos și des-
         erpi, numeroase păsări (prepeli a, potârnichea, ciocârlia, uliul). Mami-  crie comportamentul prepeliţei legat
        ferele întâlnite în paji te sunt în special rozătoare ( oarecele-de-câmp,   de înmulţire și de  îngrijirea puilor,
        hârciogul, iepurele), dar  i carnivore (vulpea, dihorul).             precum și cel de apărare.
           Animalele din paji tea alpină au culori închise pentru a capta ra-  Identifică pasajul care arată că pre-
        zele soarelui. Dintre nevertebrate se întâlnesc insecte fără aripi, viermi,   peliţa este o pasăre migratoare.
        melci, iar vertebratele sunt reprezentate de broasca-ro ie-de-munte, tri-  „După ce s-a odihnit vreo câteva
        tonul,  opârla-de-munte, vipera, vulturul, acvila-de-munte, precum  i de   zile, a început să adune beţigașe, foi
        unul dintre cele mai vechi mamifere din România, capra-neagră.     uscate, paie și fire de fân și și-a făcut

               Observă și explică!                                            un cuib pe un moșoroi de pământ,
                                                                              mai sus, ca să nu i-l înece ploile; pe
           Recunoa te animalele  i adaptările acestora la mediul lor de via ă.  urmă, șapte zile de-a rândul a ouat
                                                                              câte un ou, în tot șapte ouă mici […]
                                                                              și a început să le clocească. […] și plo-
                                                                              ua, ploua de vărsa și ea nu se mișca,
                                                                              ca nu cumva să pătrunză o picătură
                                                                              de ploaie la ouă. După trei săptămâni
                                                                              i-au ieșit niște pui drăguţi […] cu puf
                                                                              galben ca puii de găină, dar  mici […].
                     1.                       2.                         3.   Prepeliţa  prindea  câte  o  furnică,  ori
                                                                              câte o lăcustă, le-o firimiţea în bucă-
         Lăcustele (1.) sunt insecte greu de observat printre ierburi, dato-  ţele mici, și ei, pic! pic! pic! cu ciocu-
        rită colora iei lor, asemănătoare cu mediul. Prezintă antene, iar picioare-  leţele lor, o mâncau numaidecât […],
        le din spate foarte lungi, în forma literei Z, sunt adaptate pentru sărituri.  se plimbau prinprejurul mamei lor
           Prepeli	a (2.) este o pasăre migratoare de talie mică, brun-cenu ie,  și când îi striga: Pitpalac! repede ve-
        cu dungi albicioase pentru a nu fi observată u or printre ierburile stepei.   neau lângă ea. […]
        Este cunoscută  i sub numele de pitpalac.                              Lecţiile de zbor se făceau dimi-
           Capra-neagră (3.) are copite modificate, ca adaptare la via a pe stân-  neaţa spre răsăritul soarelui, când se
                                                                              îngâna ziua cu noaptea, și seara în
        cării, iar degetele pe care calcă pot fi îndepărtate, pentru a nu aluneca. De   amurg, căci ziua era primejdios din
        regulă, o capră stă de pază permanent, semnalând celorlalte un eventual   pricina hereţilor, care dădeau târcoa-
        pericol.                                                              le pe deasupra miriștii […]. Și mama
           Rela	iile dintre vie	uitoarele din paji te                         lor le  spunea că-i  învaţă să zboare
           Vara,  florile  plantelor  formează  stratul  de  unde  fluturii   i  albinele  pentru o călătorie lungă, pe care tre-
        adună nectarul, iar sticle ii mănâncă semin e de mărăcini sau de albăs-  buiau s-o facă în curând, când o trece
        tri ă. Coborând spre tulpini  i frunze, întâlnim omizi, iar pe sol, pe stra-  vara. Și o să zburăm pe sus de tot, zile și
        tul de frunze moarte, acarieni  i păduchi de plante. Sub acest strat se   nopţi, și o să vedem dedesubtul nostru
                                                                              orașe mari și râuri, și marea.”
        află lumea solului, clocotind de via ă, de la râme la larve de insecte. Solul
        paji tilor este îmbogă it de excrementele bovinelor  i ovinelor care pă-                  (Ioan Alexandru
         unează. Pe lângă acestea, întâlnim ciuperci  i bacterii care îndeplinesc,          Brătescu-Voinești, Puiul)
        alături de râme  i de al i viermi, rolul de descompunători.
              Reţine!                                                               Spune-ţi părerea!

            Paji tile sunt ecosisteme terestre complexe, solul  i altitudinea fiind   Explică și argumentează proverbul:
         principalii factori care determină existen a diferitelor tipuri de plante  i   „Picioarele animalelor distrug de
         de animale.                                                          șapte  ori  mai  multă  pășune  decât
                                                                              gurile lor”.
                                                                                                            39
   1   2   3   4   5   6   7   8