Page 3 - biologie-5
P. 3
Animalele din paji te sunt foarte variate ca specii. Biologia altfel
În paji tea de stepă trăiesc numeroase nevertebrate: viermi, melci,
păianjeni, lăcuste, fluturi, albine, greieri, dar i vertebrate mici: opârle i Citește textul de mai jos și des-
erpi, numeroase păsări (prepeli a, potârnichea, ciocârlia, uliul). Mami- crie comportamentul prepeliţei legat
ferele întâlnite în paji te sunt în special rozătoare ( oarecele-de-câmp, de înmulţire și de îngrijirea puilor,
hârciogul, iepurele), dar i carnivore (vulpea, dihorul). precum și cel de apărare.
Animalele din paji tea alpină au culori închise pentru a capta ra- Identifică pasajul care arată că pre-
zele soarelui. Dintre nevertebrate se întâlnesc insecte fără aripi, viermi, peliţa este o pasăre migratoare.
melci, iar vertebratele sunt reprezentate de broasca-ro ie-de-munte, tri- „După ce s-a odihnit vreo câteva
tonul, opârla-de-munte, vipera, vulturul, acvila-de-munte, precum i de zile, a început să adune beţigașe, foi
unul dintre cele mai vechi mamifere din România, capra-neagră. uscate, paie și fire de fân și și-a făcut
Observă și explică! un cuib pe un moșoroi de pământ,
mai sus, ca să nu i-l înece ploile; pe
Recunoa te animalele i adaptările acestora la mediul lor de via ă. urmă, șapte zile de-a rândul a ouat
câte un ou, în tot șapte ouă mici […]
și a început să le clocească. […] și plo-
ua, ploua de vărsa și ea nu se mișca,
ca nu cumva să pătrunză o picătură
de ploaie la ouă. După trei săptămâni
i-au ieșit niște pui drăguţi […] cu puf
galben ca puii de găină, dar mici […].
1. 2. 3. Prepeliţa prindea câte o furnică, ori
câte o lăcustă, le-o firimiţea în bucă-
Lăcustele (1.) sunt insecte greu de observat printre ierburi, dato- ţele mici, și ei, pic! pic! pic! cu ciocu-
rită colora iei lor, asemănătoare cu mediul. Prezintă antene, iar picioare- leţele lor, o mâncau numaidecât […],
le din spate foarte lungi, în forma literei Z, sunt adaptate pentru sărituri. se plimbau prinprejurul mamei lor
Prepeli a (2.) este o pasăre migratoare de talie mică, brun-cenu ie, și când îi striga: Pitpalac! repede ve-
cu dungi albicioase pentru a nu fi observată u or printre ierburile stepei. neau lângă ea. […]
Este cunoscută i sub numele de pitpalac. Lecţiile de zbor se făceau dimi-
Capra-neagră (3.) are copite modificate, ca adaptare la via a pe stân- neaţa spre răsăritul soarelui, când se
îngâna ziua cu noaptea, și seara în
cării, iar degetele pe care calcă pot fi îndepărtate, pentru a nu aluneca. De amurg, căci ziua era primejdios din
regulă, o capră stă de pază permanent, semnalând celorlalte un eventual pricina hereţilor, care dădeau târcoa-
pericol. le pe deasupra miriștii […]. Și mama
Rela iile dintre vie uitoarele din paji te lor le spunea că-i învaţă să zboare
Vara, florile plantelor formează stratul de unde fluturii i albinele pentru o călătorie lungă, pe care tre-
adună nectarul, iar sticle ii mănâncă semin e de mărăcini sau de albăs- buiau s-o facă în curând, când o trece
tri ă. Coborând spre tulpini i frunze, întâlnim omizi, iar pe sol, pe stra- vara. Și o să zburăm pe sus de tot, zile și
tul de frunze moarte, acarieni i păduchi de plante. Sub acest strat se nopţi, și o să vedem dedesubtul nostru
orașe mari și râuri, și marea.”
află lumea solului, clocotind de via ă, de la râme la larve de insecte. Solul
paji tilor este îmbogă it de excrementele bovinelor i ovinelor care pă- (Ioan Alexandru
unează. Pe lângă acestea, întâlnim ciuperci i bacterii care îndeplinesc, Brătescu-Voinești, Puiul)
alături de râme i de al i viermi, rolul de descompunători.
Reţine! Spune-ţi părerea!
Paji tile sunt ecosisteme terestre complexe, solul i altitudinea fiind Explică și argumentează proverbul:
principalii factori care determină existen a diferitelor tipuri de plante i „Picioarele animalelor distrug de
de animale. șapte ori mai multă pășune decât
gurile lor”.
39

