Page 6 - biologie-5
P. 6

II. VIEȚUITOARELE DIN  EDIUL APROPIAT  I  AI  NDEP RTAT
















                                                                     Pădurea
               Știai că?
                                              Pădurea este locul tainic, de poveste, care ne încântă cu jocul de lu-
          … Pădurile României produc anual
        50 de milioane de tone de oxigen și   mini  i umbre, cu tăcerea sau cu zgomotele neobi nuite, cu animalele
        absorb 60 de milioane de tone de CO    blânde sau feroce.   
        (dioxid de carbon).
          … Rășinoasele, sau coniferele, se-     Observă și descoperă!
        cretă substanţe care distrug bacteri-  • Identifică tipurile de păduri, precum  i pe cele din  ara noastră.
        ile patogene, având rol în prevenirea   • Toate plantele dintr-o pădure au aceea i înăl ime?
        și ameliorarea unor boli.
          … Pădurea Letea, din Delta Dunării,
        este cea mai nordică pădure subtro-
        picală, fiind și cea mai veche rezerva-
        ţie naturală din ţara noastră (statut
        câștigat din 1938). Aici trăiesc, liber,
        2 000 de cai sălbătici i. Această pă-                 1.                     2.                    3.
        dure este printre ultimele locuri din
        Europa în care se mai găsesc cai săl-   Pădurile sunt variate ca aspect datorită arborilor: pădurile de fo-
        bătici i.                          ioase (1.) au arbori cu frunze căzătoare, în cele de conifere (2.) întâlnim
                                           arbori care nu î i pierd frunzele toamna, pădurile de amestec au arbori
                                           cu frunze căzătoare, dar  i conifere, iar cele tropicale (jungle – 3.) au o
                                           vegeta ie bogată, ve nic verde.
                                              Biotopul pădurii
                                              În pădurea de foioase, solul este mai fertil, lumina trece printre cren-
                                           gile arborilor, iar temperatura este mai ridicată decât în pădurea de coni-
                                           fere. Factorii abiotici determină o cre tere inegală a plantelor.
                                              Biocenoza pădurii
                                              Plantele formează straturi, care se pot observa u or pe verticală: stra-
                                           tul de frunze moarte  i mu chi, stratul ierburilor, al arbu tilor (tufelor)  i
                                           cel al arborilor (coroanele acestora).
                                              Pe sol cresc numeroase plante ierboase, precum ferigi, ghiocei, topo-
                                           ra i, brându e, dar  i plante carnivore ca roua-cerului; pe scoar a arbori-
               Vocabular                   lor  i pe sol, formând adevărate covora e verzi, în care- i găsesc adăpost
                                           multe vie uitoare, se dezvoltă mu chii.
          Defrișare – tăierea masivă a arbori-
        lor dintr-o anumită zonă.              Dintre plantele lemnoase întâlnim:
          Nebulozitate – gradul de acoperi-   – arbu ti: măce , soc, alun, mur, zmeur, afin, cătină;
        re a cerului cu nori.                 – arbori: în pădurea de foioase – stejar, tei, ulm, frasin, fag  i mes-
          Patogen – care provoacă boli, pur-  teacăn, iar în cea de conifere – molid, brad  i pin.
        tător de boli.                        Pe scoar a lor cresc licheni: lichenul-galben  i mătrea a-bradului.
        42
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11