Page 8 - Cititul ne face mai buni
P. 8

Unitatea 1  Lit er atur       ă                                                                                                                                                                 |   UNIT A TEA  1   •   ADOLE SCENȚ A
        Literatură




          ÎNAINTE DE TEXT                                            Mircea Eliade                                                  Cel din urmă îndemn la fugă m-a tulburat după ce am cunoscut,        AUTOR
                                                                                                                                 într-o dimineață, pe o bancă la Șosea , și am petrecut patru ceasuri de
                                                                                                                                                                    1
             1.  Alegeți,  din  următoarea                                                                                       vorbă cu un vagabond. Citeam o nuvelă de Panait Istrati. Vecinul meu
          listă, cinci cuvinte care credeți      Romanul adolescentului miop                                                     de bancă m-a rugat să îi împrumut revista. A citit-o repede. Am intrat,
          că au mai mare legătură cu felul                                                                                       apoi, în vorbă. Un evreu tânăr, prost îmbrăcat, care rătăcise mult și
          vostru  de-a  fi:  atenție,  buimă-                                                                                    îndurase multe. Mi-a spus de umerii zdrobiți în porturi. Eu am înțeles
          ceală, carte, curaj, conformism,                                                                                       că n-am să pot ajunge niciodată hamal și m-am întristat. Mi-a vorbit,
          devotament, divertisment, film,         Scris în timpul liceului, în câteva versiuni, Romanul adolescen-               însă, de viața stranie pe care o duc pianiștii cabaretelor de periferie,
          frică,  gadget,  hobby,  joc,  mu-   tului miop este o ficțiune autobiografică. Este un roman-jurnal al                îmbarcați pe vapoare levantine , ajunși în porturi calde, dormind în
                                                                                                                                                               2
          zică,  optimism,  prietenie,  pesi-  adolescenței scris de un adolescent, fapt neobișnuit ca fenomen                   hoteluri murdare, petrecându-și nopțile în orchestre de naufragiați
          mism,  seriozitate,  singurătate,    literar. În epocă au apărut câteva fragmente în reviste, textul fiind             cosmopoliți . Eu îmi simțeam carnea încrâncenată de bucurii. Mi se
                                                                                                                                            3
          sport, telefon, umor.                publicat integral abia în 1988, după moartea autorului.                           părea că numai o astfel de viață m-ar fi liniștit.
             Se  vor  scrie  cuvintele  pe  o     Școala, prietenii, primele experiențe erotice, cărțile și, mai ales,              Tânărul fugise din Basarabia, fusese picolo într-o cafenea din Brașov,
          foaie  de  hârtie  și  trei  dintre   aspirația de „a se face”, de a da un sens autentic și important pro-             ajunsese  ucenic  într-o  ceainărie  din  Constantinopol,  apoi  paznic  la
          voi vor realiza un clasament al      priei  vieți  sunt  temele  acestei  opere  de  tinerețe,  interesantă  în        o magazie de lemne în Smirna, fugise din nou, pe un vapor grecesc,
          primelor cinci cuvinte alese de      aceeași măsură și ca document de epocă.                                           până la Cairo. Aici a rămas aproape un an. N-a putut învăța englezește.    Mircea Eliade (1907–1986). Is-
          clasă.                                  Fragmentul selectat aparține capitolului intitulat Vacanța (pri-               Citește  rusește,  românește  și  franțuzește.  E  inteligent  și  incult.  S-a   toric al religiilor, prozator și ese-
                                               ma parte a operei).                                                               temut să-mi dezvăluie credințele sale politice, dar i le-am ghicit.     ist. Absolvent al Facultății de Li-

             2. În ce măsură aceste cinci                                                                                           Am vorbit amândoi despre Panait Istrati, pe care îl adora. Eu am     tere  și  FIlosofie  din  București,
          cuvinte  din  fruntea  clasamen-                                                                                       încercat să-l conving de inferioritatea vădită a scrierilor brăileanului   obține o bursă de studiu în India
          tului vă caracterizează ca grup      E cald, și eu sunt liber să citesc ce-mi place. Nu mă gândesc la                  parvenit. Tânărul m-a numit, glumind, „burghez” și m-a asigurat că      (1928–1932), experiență care-i va
          sau generație? Răspundeți, ale-   corigență. Am să mă apuc de matematică la sfârșitul lui august și tot                nu pot, încă, înțelege pe Panait.                                       marca profund cariera. Își sus -
          gând  unul  dintre  modelele  de   atunci am s-o învăț. Sunt liber, sunt stăpân pe timpul meu. M-am gân-                  Despre  ce  n-am  vorbit,  patru  ceasuri,  pe  banca  pustie,  în  amiazi?   ține  doctoratul  cu  o  teză  des-
          mai jos:                                                                                                               Când ne-am despărțit, plecam cu alte doruri, cu alt pas, cu alt zâmbet.    pre yoga. Devine asistent al fa -
             a. Da, pentru că...            dit mult dacă nu trebuie să plec, să fug pentru totdeauna. E un gând                    A doua întâlnire m-a făcut să gândesc asupra unor fapte de viață     cultății  absolvite  între  1933  și
                                            care se întoarce răbdător, de câte ori izbutesc să-l ajung. Mă frământă
             b. Nu, pentru că...                                                                                                 vie, pe care le cunoșteam din auzite sau din cărți. Gândurile mi-au     1938. În timpul războiului, apro-
             c. Da și nu, pentru că, pe de o   nopțile. Ar fi atât de frumos să fug... Nu știu dacă îmi lipsește curajul.        dăruit alți ochi, cu care îmi priveam mai bănuitor tovarășul și mai     piat al ideilor de extremă dreap-
          parte, ... , iar, pe de altă parte, ...   Mă gândesc la atâtea piedici pentru care nu sunt încă pregătit să le         prudent aventura mea.                                                   tă, pără sește țara ca diplo mat la
                                            înfrâng. Eu nu înțeleg nimic din tot ceea ce privește pașaportul. Dacă                  Am întârziat de vorbă într-o berărie pe care mi-o fixase el. L-am între-  Londra, apoi la Lisabona. După
                                            aș căpăta unul, mi-ar fi ușor să mă descurc.                                        bat cum a venit la București. Din tot ce mi-a povestit, căpătam impresia   câțiva  ani  petrecuți  în  Franța,
                                               Prietenii toți îmi spun că și ei au vrut să fugă. Fuga mea nu e însă o            că mă minte. Mi-a spus că venea de la Hamburg, ca „lucrător”. Se ferea   se stabilește la Chicago, ca pro-
                                            trecătoare nostalgie după aventuri, nicio copilărească predare în fața               să precizeze meseria. Furat de vorbă, mi-a mărturisit că părăsise Parisul   fesor universitar de istoria reli-
                                            plictiselilor școlii. Eu trebuie să fug dintr-o necesitate lăuntrică, pe             acum zece zile. Uitase de Hamburg. Înțelegeam că petrecuse mult timp    giilor.
                                            care nu o înțeleg, dar care îmi stăpânește voința. Simt că mi s-ar rupe              în Franța. Era prea incult ca să rețină atâtea numiri, atâtea locuri, atâtea   Opera științifică include stu -
                                            sufletul, că m-aș sufoca altfel. Simt nevoia să viețuiesc așa cum vreau              minunății, dintr-o convorbire sau dintr-o carte. Vorbea curgător, cald,   dii de istorie a religiilor, mito-
                                            eu, luptând. Aici, în mansardă, mă lupt numai cu mine. Am ajuns                      amestecând fraze de argot , pe care nu le înțelegeam întotdeauna.       logie,  orientalistică:  Tratat  de
                                                                                                                                                          4
                                            un campion încercat, un călău al sentimentalismului, un temnicer                        Pe mine mă cuprinsese, dintr-o dată, neîncrederea. Îl priveam co-    istoria  religiilor,  Mitul  eternei
                                            cu inima rece. Dar trebuie să lupt cu oamenii. Aceasta e o poruncă                   rect și, poate, cu bănuieli în ochi. Nu înțelegeam cum se putuse stre-  reîntoarceri, Sacrul și profanul,
                                            dinlăuntrul meu. Sunt cuprins la răstimpuri de o furie oarbă împo-                   cura prin atâtea țări ca lucrător. Încercai să-l surprind. Tovarășul meu   Nostalgia  originilor,  Șamanis­
                                            triva celorlalți și împotriva mea, care viețuiesc în celulă și nu știu să                                                                                    mul și tehnicile extazului, Istoria
                                            înfrâng în viață.                                                                    1  Șoseaua Kiseleff din București.                                      credințelor  și  ideilor  religioase
                                               Dacă aș fugi, aș fi atât de puternic... Mă ghicesc rătăcind singur,               2 3  Levantin, adj. – oriental, din Orient.                             etc.
                                            fără teamă de mine, fără griji, muncind și citind atât cât vreau eu. Cred            4  Cosmopolit, adj. – de naționalități diverse, din toată lumea.           Scrierile literare intră, în linii
                                                                                                                                  Argot (în limba franceză) – argou, limbaj al vagabonzilor sau al altor categorii,
                                            că nimeni nu m-ar recunoaște, într-atât aș viețui o viață străină.                   cu nuanțe mai dure, vulgare.                                           mari, în două categorii. Romane
      12                                                                                                                                                                                                                               13
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13